Ne continuăm munca umanitară începută în februarie, de când a pornit războiul în Ucraina.
Așa cum scrie în actele de la înființare AMVVD, de 9 ani, acordă ajutor umanitar, civic, educațional și cultural oamenilor.
Avem lângă noi asociații puternice, cluburi de veterani și medici, instituții ce pun preț pe muncă, pe omenie. Suntem voluntari și încercăm să ne împărțim ziua între treburile personale și umanitare. Poate, câteodată, ne simțim obosiți, dar ne luăm puterea de a merge mai departe din mulțimirile, zâmbetele celor pe care-i ajutăm. Nu stăm să criticăm. Nu vrem să ne uităm în curtea altora. Știm doar că împreună am pornit la un drum. Un drum care are și răscruci… Nu-i ușor, și nu ai de câștigat.
Uneori, ca și acum, unii aleg să meargă în altă direcție. O direcție ce nu ne face cinste. Dar oare „pădure fără uscături” s-a văzut?
Marea majoritate a înțeles ce înseamnă a fi VOLUNTAR în AMVVD, că nu se câștigă. Nu câștigi bani, dar ai satisfacția că ai ajutat, că ai făcut un bine, că a meritat. Cu această convingere pornim mereu la drum, în activitățile noastre caritabile.
Astfel, de aproape două luni, suntem aproape de cei care se luptă cu ororile războiului din Ucraina. Am dus către centrele special create pentru refugiații ucraineni, așezăminte, orfelinate, cămine de bătrâni, spitale de copii și oameni necăjiți tone de ajutoare umanitare. Așa cum s-a scris, și în publicații media, am lucrat și lucrăm eficient.
Am primit cereri pentru a ajuta în diverse locuri oameni necăjiți, atât din Ucraina, cât și din România. Suntem prezenți mereu și ne dorim să fie mai bine și pacea să învingă. Asta le-a spus și coordonatorul grupului de lucru al AMVVD pentru refugiații din Ucraina Sorin Ioan Ciobanu celor doi primari, Pantea Ion din Târnauca și Scripcaru Vasile din Herța, când au venit să ia ajutoare umanitare și să le ducă la ei acasă, în Ucraina.
