La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, „Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.
România este un Aliat respectat, având contribuţii substanţiale în domenii importante pentru securitatea euro-atlantică. România şi-a menţinut implicarea activă în fundamentarea deciziilor NATO pe dimensiunile civilă şi militară, pe întreg parcursul procesului de maturizare organizaţională şi operaţională.
România a contribuit la procesul de stabilizare a Afganistanului încă din 2002, când ţara noastră s-a alăturat coaliţiei conduse de SUA, având drept scop reinstaurarea libertăţii în Afganistan şi înlăturarea terorismului din această ţară. După preluarea de către NATO a Forţei Internaţionale pentru Asistenţă de Securitate (ISAF), în 2003, România şi-a sporit gradual contribuţia la efortul Alianţei, situându-se în mod constant între statele care au contribuit semnificativ cu trupe, în paralel cu menţinerea participării la operaţia Enduring Freedom, condusă de SUA.
România s-a implicat activ şi în programe de pregătire, punând la dispoziţia Misiunii NATO de Instruire din Afganistan (NTM-A) instructori militari şi jandarmi.
România a subliniat, în mod constant, preocuparea pentru regiunea Balcanilor de Vest. În acest spirit, ţara noastră s-a alăturat eforturilor de stabilizare a regiunii în contextul Misiunii NATO Kosovo Force (KFOR), creată în 1999.
România a susţinut, atât din perspectivă politică, cât şi din punct de vedere operaţional, activitatea Misiunii NATO de instruire a forţelor de securitate irakiene (NTM-I) şi, ulterior, activitatea Celulei de Tranziţie NATO. A detaşat personal diplomatic în cadrul NTM-I şi a realizat donaţii în vederea asigurării securităţii alegerilor din Irak, contribuind, totodată, şi la antrenarea ofiţerilor irakieni în cadrul structurilor de resort româneşti.
România a participat la operaţiunea Unified Protector (OUP) din Libia cu o unitate navală şi a pus la dispoziţia comandamentului Aliat ofiţeri de stat major pe toată durata operaţiunilor.
România participă la eforturile NATO de combatere a terorismului, eforturi vizând creşterea capacităţii de reacţie şi cunoaşterea cât mai amănunţită a fenomenului şi ameninţărilor teroriste, precum şi în scopul dezvoltării unor modalităţi adecvate de răspuns.
România a contribuit la consolidarea parteneriatelor NATO inclusiv prin implicarea activă în reţeaua ambasadelor Punct de Contact NATO (CPE) în ţările partenere.
Domeniile de interes particular pentru ţara noastră, cum ar fi apărarea antirachetă, securitatea energetică, parteneriatele, politica NATO a uşilor deschise au fost promovate corespunzător printre priorităţile NATO.
Dezvoltarea unei capacităţi de apărare a populaţiilor şi teritoriilor statelor Aliate împotriva atacurilor cu rachete balistice este un element-cheie în asigurarea securităţii colective. Participarea ţării noastre la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă reprezintă un succes, care contribuie semnificativ la consolidarea poziţiei României de Aliat de încredere la nivelul NATO. Proiectul bilateral dezvoltat alături de SUA reprezintă o contribuţie valoroasă la dezvoltarea sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.
Astăzi, NATO constituie principalul furnizor de securitate pentru România şi reprezintă cel mai important cadru de dialog şi cooperare trans-atlantică în domeniul securităţii. La împlinirea a 18 ani de la aderare, putem afirma cu deplină convingere că asistăm la atingerea celui mai înalt grad de securitate din istoria contemporană a României, cu beneficii reale şi directe pentru siguranţa cetăţenilor români.
20 ani de când România a fost invitată să devină membru NATO
Aducem aminte că, la Summit-ul NATO de la Praga, desfășurat în perioada 21-22 noiembrie 2002, pe baza evaluării progreselor înregistrate de statele candidate, șefii de state și de guverne ai țărilor membre ale NATO au decis în cele din urmă invitarea României.
Câteva luni mai târziu, România a avut parte și de un moment solemn în care ambasadorii tuturor statelor membre au semnat Protocoalele de aderare la NATO pentru noi și celelalte șase state invitate să adere. Pentru acomodarea cu modul de lucru al NATO, statele invitate au fost implicate treptat în activitățile Alianței, prin participarea, ca observatori, la lucrările majorității structurilor aliate.
La două zile de la decizia istorică de la Praga, preşedintele SUA, George W. Bush nu a mai ezitat și a venit să viziteze România. În Piaţa Revoluţiei din Bucureşti, Bush a promis că NATO va lupta mereu umăr la umăr cu România în cazul în care țara noastră va fi ameninţată sau atacată.
Obiective România în cadrul NATO
Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE, reprezintă dimensiuni fundamentele ale politicii externe ale României. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația transatlantică reprezentând liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO. În acest sens, România are în vedere consolidarea profilului țării noastre, de aliat responsabil și de încredere, în cadrul NATO, prin participarea activă la dezvoltarea politicilor NATO, precum și prin contribuții la misiunile și operațiunile Alianței. Întreaga noastră participare la activitatea Alianței urmărește asigurarea securității și apărării României și a regiunii din care facem parte, precum și întărirea NATO ca alianță de apărare colectivă
Sistemul de apărare antirachetă
Misiune-cheie şi obiectiv strategic al Alianţei Nord-Atlantice, dezvoltarea arhitecturii Aliate de apărare antirachetă transpune deciziile luate la ultimele Summit-uri NATO, având la bază principiile indivizibilităţii securităţii, solidarităţii şi apărării întregului teritoriu aliat.
Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă reprezintă un succes al ţării noastre, care îşi consolidează astfel poziţia de aliat de încredere în cadrul NATO.
La Summit-ul NATO de la Varșovia (iulie 2016) a fost declarată capacitatea inițială operațională a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO. Acesta reprezintă un pas semnificativ în direcția unei BMD a NATO care oferă o capacitate mai avansată de apărare a populațiilor, teritoriilor și forțelor aliate în fața unui potențial atac cu rachete balistice. Decizia a fost posibilă prin transferarea acțiunilor de comandă și control (C2) ale sitului Aegis Ashore de la Deveselu către NATO, facilitatea găzduită de România reprezentând o parte semnificativă din această creștere a capacităților NATO în domeniu.
Participarea la misiuni și operațiuni sub egida NATO
România a avut în mod constant contribuţii substanţiale la misiunile și operațiunile NATO, în anumite teatre de operaţiuni implicându-se încă din perioada de pre-aderare. În prezent, România participă cu efective și mijloace militare la eforturile comunităţii internaţionale şi ale NATO în cadrul: Misiunii Resolute Support (RSM) din Afganistan, NATO – Kosovo (KFOR) și misiunea NATO in Irak.
Asistență pentru parteneri
România participă la eforturile de creștere a rezilienței și de sporire a capacităților de apărare pentru partenerii din estul și sudul Alianței. Este implicată în implementarea pachetelor de asistență stabilite de către Alianță pentru Georgia, Republica Moldova și Ucraina. A îndeplinit responsabilitățile de stat-coordonator pentru Fondul NATO de Sprijin pentru Apărarea Cibernetică a Ucrainei în prima fază a proiectului, încheiată în anul 2017. Participă la eforturile internaționale de combatere a terorismului.
În 2021-2022, România exercită responsabilitățile de Ambasadă Punct de Contact NATO (CPE) în Kuwait, respectiv în Finlanda.
Statele membre NATO
În prezent sunt 30 de state membre. Ordinea cronologică de aderare a statelor este următoarea:
BELGIA (1949)
CANADA (1949)
DANEMARCA (1949)
FRANȚA (1949)
ISLANDA (1949)
ITALIA (1949)
LUXEMBURG (1949)
NORVEGIA (1949)
OLANDA (1949)
PORTUGALIA (1949)
REGATUL UNIT (1949)
STATELE UNITE (1949)
GRECIA (1952)
TURCIA (1952)
GERMANIA (1955)
SPANIA (1982)
REPUBLICA CEHĂ (1999)
POLONIA (1999)
UNGARIA (1999)
BULGARIA (2004)
ESTONIA (2004)
LETONIA (2004)
LITUANIA (2004)
ROMÂNIA (2004)
SLOVACIA (2004)
SLOVENIA (2004)
ALBANIA (2009)
CROAȚIA (2009)
MUNTENEGRU (2017)
MACEDONIA DE NORD (2020)
