ani

10 posts

AMVVD Oradea încearcă să mai elimine din sărăcia care macină sufletul oamenilor nevoiași

Articole

Sucursala Oradea a Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorîtorul de Mir” reprezentată de Băliban Petru (vicepreședinte), Burdaș Bratosin, Lincăr Silviu, Oprea Sorin, Popa Andrei, împreună cu consilierul local din Comuna Popești Bencic Ionuț, au continuat vizitele umanitare.

Au primit sprijin de la Depozitul MAIALEX – patron Bunicău Traian și Biserica Penticostală Dicănești din Bihor pentru a putea aduce o rază de speranță, o mică bucurie celor nevoiași.
De această dată, au reusit să ajungă atât la veteranul de război Poduț Florian (n.n. – 98 de ani), cât și la alte trei familii năpăstuite de soartă, cu copii ce viața le-a oferit, fără voia lor, un trai cu multe lipsuri, un trai de azi pe mâine.

Suntem atât de săraci când vine vorba de putință …. Suntem atât de sensibili și neajutorați când vrem ca în această țară să nu mai existe durere și grija zilei de mâine… Încercăm pe cât posibil să facem ceva, să venim în ajutorul celor care sunt nepăstuiți de viață.

Încercăm de mai bine de patru ani, de când s-a înființat sucursala AMVVD Oradea, să întindem o mână de ajutor, să oferim puțin dar mult pentru cei ce au nevoie disperată de alimente, de o vorbă bună, de atenție și o mână de ajutor pentru a merge mai departe, pentru a putea trăi în vremurile de azi.

Iubim această țară și am luptat sub drapelul ei pentru ca neamul nostru să aibă pace, să poată să-și crească copiii educați, să avem libertatea zâmbetului și puterea de a dezvolta frumos o societate, un neam, un suflet care să prețuiască semenii, locurile natale, glia strămoșească.

Am luptat pe fronturi departe de casă, departe de familii și acum, ca voluntari ai asociației, luptăm acasă, în țară, ca sacrificiul nostru să nu fie în zadar. Astfel, în data de 20 octombrie am reușit să alinăm puține suflete chinuite de viață ducându-le câte ceva alimente și jucării pentru copii.

Ne-am interesat și de situația școlară a copiilor la care am fost și sperăm să putem rezolva câte ceva pentru ei. Avându-l alături pe consilierul local din Comuna Popești Bencic Ionuț am reușit să ne promită că se va ocupa personal de transportul gratuit pentru două fete de școală generală care-și doresc să meargă să învețe și să-și facă un viitor puțin mai bun decât cel de acasă.

De acesta dată, cu putin noroc, reușim să vă oferim și un filmuleț despre această activitate.

ÎMPREUNĂ SUNTEM MAI PUTERNICI!

5 ani de pensie și sute de realizări la conducerea AMVVD

Articole

Acum cinci ani, când a iesit la pensie, se scria despre el că a este omul care a scos cuvântul imposibil din DEX.
Vă mai aduceți aminte articolul? Dacă nu vă aduceți aminte, îl puteți citi aici: https://www.amvvd.ro/omul-care-a-sters-cuvantul-imposibil-din-dex/

Atunci scriam că, m-am molipsit și eu de mania contrazicerii: „ Vă contrazic, domnule Apostol, nu veți putea renunța niciodată la lupta pentru camarazii dumneavoastră. Spun asta pentru că vă cunosc! Omul care resimte fizic orice jignire adusă militarilor, care luptă pentru înființarea unui Centru pentru recuperarea militarilor veterani și veteranilor cu dizabilități, care pierde mai multe ore dintr-o zi pentru asociație decât pentru familia sa, nu poate fi capabil să renunțe. Vă contrazic! (…) Omul care a scos cuvântul ”imposibil” din DEX-ul sufletului său nu va fi niciodată în retragere! Mai degrabă cred că va spune „Pe aici nu se trece”!

Și am avut dreptate. Oricât de mult au încercat alții să-l facă să renunțe, să-l oprească din drum, nu s-a putut și nici nu se va putea. Continuă și azi, mai înverșunat ca ieri, să facă diverse activități pentru a aduce o rază de speranță în sufletele semenilor. Are alături de el, în asociația în care de la civil la general toți sunt voluntari, o echipă care-l susține și care nu se dă batută în ciuda multor piedici. Au reușit să înțeleagă că, a fi A.M.V.V.D.-ist nu înseamnă câștig bănesc, dezbinare, ură sau răutate. A fi A.M.V.V.D.-ist înseamnă mulțumire sufletească după ce ai primit un zâmbet, o felicitare, o strângere de mână, două cuvinte simple: ONOARE ȘI RESPECT după multe ore de muncă, sacrificii!

Avem onoarea să vă salutăm, veterane Marius Apostol! Vă urăm și acum pensie lungă, sănătate, putere și multe realizări, domnule președinte!

ÎMPREUNĂ SUNTEM MAI PUTERNICI!

De 6 ani purtăm oficial sigla care ne reprezintă

Articole

S-au împlinit 6 ani de când Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de Mir” are SIGLA OFICIALĂ înscrisă la OSIM cu următoarele culori revendicate: roșu( pantone warm red) , galben ( pantone yelow),albastru (pantone blue 072).

Așa cum militarii veterani au luptat, cu mândrie, în teatrele de operații sub cele trei culori ale drapelului tării, de multe ori plătind „chiar și cu prețul vieții” sau râmând pe corp cu urmele războiului, așa și membrii AMVVD „luptă” pentru binele acestui neam prin tot felul de activivități de ajutorare, pentru cultivarea sensibilităţii faţă de valorile morale, pentru cunoașterea sacrificiului militarului român, încurajarea şi stimularea interesului pentru lumea miraculoasă a istoriei, purtând cu onoare însemnele asociației, sigla AMVVD șimțind că-i reprezintă. Cei trei militari care ne duce reprezintă ajutorul celui care este în dificultate, nu lăsăm pe nimeni în urmă, indiferent cum, împreună mergem mai departe.

Amintim că, asociaţia se bazează în organizare şi funcţionare pe principiile iniţiativei, implicării, cooperării, voluntariatului, prieteniei, respectului, sprijinului reciproc, transparenţei, echităţii, competenţei, responsabilităţii, principialităţii şi durabilităţii. De la înființare și până în prezent membrii voluntari ai AMVVD au avut nenumarate evenimente de la sute de activități întrajutorare, zeci (poate depăsind suta) de activități de omagiere a ostașului român și de recunoaștere a veteranilor fie ei din cele două războie mondiale sau din teatrele de operații, până la schimbări legislative. Și vor continua, drumul lor nu se oprește aici.

Cu sigla pe corp sau în suflet vor continua, ca voluntari, să dezvolte și să aducă în viața oricărui român, fie militar sau civil, o rază de speranță în mai bine. Și înțelegem acest lucru din câteva declarații făcute de membrii AMVVD, pentru împlinirea a 6 ani de SIGLĂ OFICIALĂ!

„Sigla ne reprezintă cu mândrie atât în țară cât și peste hotare.”
„Sigla ne oferă onoare și respect, iar împreună vom fi mai puternici!”
„Fiecare culoare și însemn ne conferă siguranța că ni se vor alătura personalități puternice și înțelepte pentru a face AMMVD-ul principalul scop pentru fiecare militar, veteran! Onoare și respect!”

La mulți ani, veteranului mr.(rtr.) Popa Neculai!

Articole

Delegația AMVVD VRANCEA formată din veteranul TO plt.maj. Marius Barbu – președinte sucursală, sg.maj. Veronica Mustață și caporalul Puiu Mihai l-au vizitat pe ultimul veteran de război al comunei Pufești, Vrancea, mr.(rtr.) Popa Neculai, pentru a-l sărbători și a-i ura LA MULȚI ANI, la împlinirea venerabilei vârste de 96 ani.

Acesta s-a născut la 1 august 1926, în comuna Pufești, (Vrancea), fiind al 9-lea copil din cei 10 frați. A fost „luat cu arcanul” în armata la vârsta de 20 de ani, plecând de acasă doar în cămașă și izmene. Tatăl său i-a adus restul hainelor, la Adjud.

Veteranul de război ne este o persoană dragă care are de povestit părți de istorie pentru că, păstrează încă vii în memorie urmele războiului. A luptat împotriva rușilor el cărând obuze pentru tancuri, cu carul pentru tancuri. Își amintește de acea perioadă și spune: „cei mai răi au dost rușii, în perioada aceea… și nemții au fost răi, dar nu ca rușii”..

După lăsarea la vatră se căsătorește, cu „șefa peste toate femeile din fostul CAP” și își mărește familia cu 4 copii, 3 băiți și o fată. Devine contabil șef în tot Adjudul și Mărășeștiul… La scurt timp, Partidul l-a făcut gestionar peste o cooperativă de producție.

Mulțumim din suflet veteranului de război mr.(rtr.) POPA NECULAI pentru exemplul și lecția de viață pe care ne-o oferiți!

Vă promitem că vom fi alături de dumneavoastră și anul viitor pentru a vă sărbători!

AMVVD vă urează, și pe această cale, un sincer și călduros LA MULȚI ANI, și multă sănătate brav veteran!

ONOARE ȘI RESPECT!

LA MULȚI ANI, ostași ai ,,Cetatății Bucureștiului”. Batalionului 96 Geniu – 25 de ani de la înființare

Activități Articole Evenimente

Delegația Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie- Izvorâtorul de Mir” (AMVVD) formată din președintele Marius Apostol și vicepreședintele coordonator Viorel Bujor au fost invitați la aniversarea celor 25 de ani de la înființare (n.n. – 1 august 1997) a Batalionului 96 Geniu ,,Cetatea București”.

Întâmpinați de comandantul batalionului, locotenent-colonel Silviu Gimiga au participat la festivitatea ce marchează un sfert de secol de realizări, eforturi și lupte pentru asigurarea libertății și menținerea păcii. După cum se cunoaște, militarii de la Batalionul 96 Geniu a răspuns prezent la limitarea dezastrelor naturale prin suport logistic și uman în sprijinul populației, ori de câte ori a fost nevoie.
Cât despre contribuţia Batalionului 96 Geniu în teatrele de operaţii de-a lungul anilor s-a vorbit numai la superlativ.  

Amintim că, în baza Ordinului de zi nr.2 din 18.02.1996 al Ministerului Apărării Naţionale, a fost constituit Batalionul 96 Geniu. Misiunea de bază a Batalionului 96 Geniu, a constat în asigurarea libertăţii de mişcare a forţei militare internaţionale în teatrul de operaţii.
            Batalionul 96 Geniu a fost prima structură militară din Armata României paricipantă la misiuni internaționale sub mandat N.A.T.O.
            În data de 08.03.2004, Drapelul de Luptă al unităţii a fost decorat de către Ministrul Apărării Naţionale, cu Ordinul Virtutea Militară în gradul de cavaler cu însemn pentru militari.
            În data de 01.08.2017, Drapelul de Luptă al unităţii a fost decorat de către Șeful Statului Major al Forțelor Terestre, cu ,,Emblema de Onoare a Forțelor Terestre”.
            În data de 31.05.2019, Drapelul de Luptă al unităţii a fost decorat de către Șeful Statului Major al Apărării cu ,,Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării”.
            În data de 17.12.2020 Btalionul 96 Geniu a primit denumirea onorifică de ,,Cetatea București” Bosnia şi Herţegovina.
În perioada 1996-2000 Batalionul 96 Geniu, a participat cu tehnică şi efective la misiunea IFOR în Bosnia şi Herţegovina, ulterior la misiunea SFOR până în anul 2004, finalizând cu misiunea ALTHEA. Misiunea din Bosnia şi Herţegovina a luat sfârşit la 15.03.2005.
            Irak
            La fel de importantă a fost contribuţia Batalionului 96 Geniu în teatrul de operaţii din Irak, misiunea geniştilor români a început în august 2003 și a fost finalizată in septembrie 2006 cu repatrierea definitivă a suportului logistic avut pe perioada desfăşurării misiunii în Teatrul de Operaţii.
            Afganistan
            Batalionul 96 Geniu a pus la dispoziție două plutoane – Plutonul Geniu Sprijin General şi Plutonul Geniu Luptă – cu un efectiv de 38, respectiv 23 de militari, aflați în subordinea Batalionului 280 Infanterie/ Brigada 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor” .
            Pe teritoriul național
            Batalionului 96 Geniu a participat la o multitudine de exerciții și aplicații militare, având rezultate dintre cele mai bune, multe dintre ele fiind în colaborare cu partenerii din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O).
            Ori de câte ori a fost nevoie Batalionul 96 Geniu a răspuns prezent la limitarea dezastrelor naturale prin suport logistic și uman în sprijinul populației.
Despre contribuţia Batalionului 96 Geniu în teatrele de operaţii de-a lungul anilor s-a vorbit numai la superlativ.
                 

Pentru că avem în asociație membrii de la ,,Cetatea București”, militari veterani de la această unitate cu atâtea succese – Batalionul 96 Geniu, vrem să le urăm, și pe această cale, viață lungă și să fie cel puțin la fel de buni cum au dovedit că sunt și un sincer și călduros LA MULȚI ANI!

ALĂTURI DE VETERANI. Lt.Col.(retr.) Octavian COSMAN, 100 de ani

Articole

Dis-de-dimineață, în poartă la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu vin, unul câte unul, toți cei care și-au dat mâna într-un gest de bun simț, de solidaritate și de respect față de veterani. Acasă la militari lucrurile se fac cu consecvența pregătirii unei misiuni, indiferent că e la pace sau la război… Lt.Col Ghita Arama, ofițerul responsabil din Academie, instituția care a asigurat întregul sprijin logistic pentru activitate, face o scurtă verificare: microbuzul, șoferul, PR-ul, preotul militar și studenții Academiei, elevii de la Școala Militară -Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică, cu profesorul lor, inimosul col(rz) Constantin Badescu, reprezentanții structurilor asociative ale veteranilor sibieni („vinovații” pentru această stare de fapt și de spirit) – ANVR Sibiu și AMVVD Sibiu, prietenul nostru și al veteranilor, superfotograful Vaidean Ionut, jurnaliști, tortul, diplomele… Gata!

Plecăm spre Veseud! Admirăm, în trecere, cetatea fortificată din Slimnic, pitorescul turn înclinat al bisericii evanghelice din Ruși și tivul sângeriu din maci al holdelor de pe drumul sinuos ce trece dealul spre Veseud… Macii aceia roșii parcă ne pregătesc pentru poveștile despre război, durere și sacrificiu ale lui moș Octavian.

Descindem ca un desant în satul blajin și micuț, răscolind liniștea cu motoare, voci tinere, uniforme frumoase și gânduri de bine…

Se adună trăitorii din micul sat rătăcit printre dealuri, curioși, bucuroși, circumspecți: „Vine prefectu’, no, ce domn fain, tulai!” … „ui și pe primaru’, da’ mândru-i, cu tricoloru’ pe chept” „Ui c-o vint și vicele, ptiu, să nu-l deochi!” „No, dintr-astea nici c-o mai văst pân-acu Vesăudu’ și de-acuma-ncolo, nici c-o mai vedea!”

Arunc o privire prin geamul camerei unde știu că își face veacul moșul… îmi face un gest discret de salut cu iz milităresc, în timp ce femeile familiei, fete și nepoate, albinăresc de zor în jurul lui, gătindu-l ca pe-un mire, ras proaspăt, primenit cu haine mirosind a mentă și levănțică, cu decorațiile lustruite în piept, o pălărie nouă de paie, cumpărată de ficior din târg și musai aparatul auditiv, cu bateria schimbată, că la 100 de ani auzul devine tare selectiv…

Intrăm în curte ca într-un templu, apropiindu-ne sfioși de veteranul nostru, ca de un sfânt care a ales să umble încă pe pământ… Domnul prefect, alegând cu demnă admirație postura sergentului (în rezervă) de azi, în fața veteranului de război, locotenent-colonel (în retragere), primarul comunei, înconjurat de copiii satului și ai familiei veteranului, cu însemnele respectului și cu o generoasă donație în bani, reprezentanții militari din garnizoană, cu plachete și diplome, preotul militar, aducând cu el un dram de mângâiere pentru sufletul chinuit de amintiri triste și nu cei din urmă și noi, veteranii de azi, cu un tort aniversar și cu sentimentul că vorbim aceeași limbă cu venerabilul nostru, limba celor care s-au întâlnit la ceas de taină cu moartea și cu suferința.

Ieșim afară, în fața porții, ca la o poveste de seară după ce e gata munca. Sătenii toți, domnii de la oraș, tinerii în uniformă s-au prins cu toții într-un „La mulți ani” frenetic cât pentru cei 100 de ani trecuți și pentru ce va să vină!

Ne-am luat rămas bun de la moș Octavian Cozman, încercând să nu ne înmuiem de tot de lacrima rostogolită din ochii lui, de la oamenii frumoși din familia veteranului și de la sătenii din Veseud. Am mai oprit doar la Primaria Comunei Slimnic, preț de o cafea și de o plăcintă cu rubarbă, făcută cu mâinile și cu sufletul de soția primarului (sărut-mâna, Doamnă!), apoi ne-am întors în cotidian, fiecare la problemele, graba și suficiența lui citadină, dar parcă mai curați și mai primeniți în suflete…

Mulțam fain, bade Octavian! Pentru tot ce-ai făcut, pentru ai tăi și pentru noi! Atunci demult și astăzi din nou!…

AMVVD SIBIU