Remember 4 aprilie –  A luat ființă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord

Remember 4 aprilie – A luat ființă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord

La data de 4 Aprilie 1949, la Washington a luat ființă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord prin semnarea acordului de către primele 12 state fondatoare si participante:
Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franta, Belgia, Danemarca, Italia, Canada, Luxemburg, Norvegia, Islanda, Portugalia și Olanda;
În 1952 – a fost primită Grecia și Turcia;
În 1955 – RFG.
România a fost primită în NATO la 29 martie 2004
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (North Atlantic Treaty Organisation, NATO) este o alianţă defensivă politico-militară formată din 28 de state din America de Nord şi Europa creată cu scopul de a proteja libertatea și securitatea statelor membre prin mijloace politice și militare în conformitate cu Tratatul Atlanticului de Nord .
Principiul fundamental de activitate al NATO este angajarea comună în sprijinul cooperării reciproce între statele membre, bazată pe indivizibilitatea şi securitatea membrilor săi.
Scopul NATO:
– asigurarea libertății și securității membrilor săi prin mijloace politice și militare în conformitate cu Tratatul Nord-Atlantic și cu principiile Cartei ONU
– promovarea relațiilor de pace și prietenie în zona Nord-Atlantică
– prevenirea războaielor
Are ca sarcini fundamentale:
securitatea, consultarea, descurajarea conflictelor, apărarea, managamentul situațiilor de criză și parteneriatul.

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat, la 8 decembrie 2005, prin Rezoluția 60/97, marcarea anuală, la 4 aprilie, a Zilei internaționale pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal și asistență în lupta împotriva acestora.
ONU care a cerut continuarea eforturilor statelor membre, beneficiind de asistenţa sa şi a organizaţiilor importante, de a înfiinţa şi dezvolta la nivel naţional instalaţii de distrugere a minelor rămase în urma războaielor, care constituie o ameninţare serioasă la siguranţa, sănătatea şi viaţa civililor şi un obstacol împotriva dezvoltării sociale şi economice la nivel naţional sau local.
Utilizate excesiv în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, minele antipersonal, deşi interzise printr-o convenţie ratificată de peste 150 de ţări, continuă să facă anual mii de victime. Sunt state precum Angola sau Cambodgia unde suprafeţe mari, de mii de hectare, au fost minate, în timpul războaielor civile succesive. Dezamorsarea acestor dispozitive este foarte costisitoare şi complicată, iar statele lumii a treia nu-şi permit să finanţeze astfel de operaţiuni. Aşa se face că, în medie, aproximativ 20 de persoane – de obicei civili – mor sau rămân cu infirmităţi grave în urma detonării acestor dispozitive, numite încă de acum 50 de ani „arma diavolului”.
Totodată, populaţia trebuie să cunoască faptul că în zonele în care există sau se presupune existenţa unor muniţii neexplodate este interzis accesul persoanelor şi în special al copiilor, executarea de săpături manuale sau cu mijloace mecanice, executarea unor lucrări funciare, circulaţia vehiculelor, oamenilor sau animalelor. În asemenea situaţii se vor anunţa imediat autorităţile locale care vor solicita deplasarea grupelor de deminare în zonele respective.
De aceea salutăm cu respect această zi întelegând pe deplin sacrificiul camarazilor nostri de la geniu.
Le urăm sănătate şi misiuni salvatoare !

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *