Lacrimi de suferință și neputință, gânduri de dor și recunoștintă

Lacrimi de suferință și neputință, gânduri de dor și recunoștintă

Azi noapte am fost la Mățău. Şi am stat 4 ore ținând în brațe copilul unui coleg, sub cerul mai frumos ca niciodată, așezați pe iarba necosită, lângă o remorcă de YMS pe care scria simplu: “MYSU”!
Şi am aflat cât de mult îi plăcea tatălui său că el cânta la clarinet, cât de mândru era tatăl său că el învață atât de bine.
Mi-a spus că tatăl său “băga vițelul dintr-un pumn în conservă”, mi-a spus cât de mult îl iubeşte, mi-a spus cât de mult regretă că au apărut pepeni de cevavreme şi ei doi nu au mâncat împreună unul.
Ne-am promis unul altuia că din noaptea aceea vom fi cei mai buni prieteni, am făcut schimb de telefoane, mi-a promis că va continua să cânte la clarinet şi că va învăța şi mai bine, şi mai mult!
Am promis şi eu privind în ochii lui frumoşi, apoi către cerul plin de stele că îi voi fi aproape toată viața.
În cele patru ore cât am stat îmbrățişati am şi plâns împreună, am şi râs un pic, am stabilit că e bine că nu are calculator performant, am ales împreună ce trebuie să citească vara aceasta.
Nu m-a întrebat nimic, doar dacă vreau să facem împreună o rugăciune pentru proprietarul remorcii din spatele nostru!
Am vrut! 

Florin JIANU

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *