SE ÎMPLINESC 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA, CA ACT PREMERGĂTOR AL MARII UNIRI

SE ÎMPLINESC 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA, CA ACT PREMERGĂTOR AL MARII UNIRI

Românii consideră că Basarabia face parte din trupul țării pentru că inima ei va bate întotdeauna pentru România Mamă, și nimeni și nimic nu o va putea rupe de la sânul Maicii Sale .

Aniversăm cu respect în fiecare an ziua de 27 martie 1918- Ziua Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, prilej de rememorare a jertfei înaintașilor și a luptei pentru constituirea statului naţional român. Este o pagină valoroasă a Istoriei românești.
E datoria noastră de români de a respecta sacrificiul înaintașilor. La un moment în care patriotismul este atât de puțin important și în Europa se vorbește tot mai mult despre inutilitatea cadrului naţional, aniversarea Zilei de astăzi devine un moment de excepţie în afirmarea identităţii și tradițiilor naţionale româneşti.

💙💛❤
Marea Unire s-a făcut în trei etape :
-Unirea Basarabiei cu țara mamă- 27 martie – 9 aprilie 1918 la Chișinău;
-Unirea Bucovinei cu țara mamă – 15-28 noiembrie 1918 – Congresul Bucovinei;
-Unirea Transilvaniei cu țara mamă – 1 decembrie 1918 Alba-Iulia.
Istoria unirii Basarabiei cu regatul României începe oficial 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi) și se încheie pe 28 iunie 1940, când Rusia anexează din nou Basarabia, în urma pactului Ribbentrop-Molotov.
Pe fondul unei stări de anarhie întreţinută de bolşevici , a reţinerii de către aceştia a unor deputaţi din Sfatul Ţării, la cererea Consiliului Directorilor, guvernul Brătianu trimite peste Prut două divizii de infanterie şi două de cavalerie.
La 13-26 ianuarie 1918, armata română, sub conducerea generalului Ernest Broşteanu, a intrat în Chişinău şi a restabilit ordinea. Unităţile bolşevice s-a retras la Tighina, fără a opune rezistenţă şi sunt neutralizate pe 7 februarie.
La 25 februarie-5 martie s-a semnat Protocolul de la Buftea, care prelungea cu 14 zile armistiţiul cu Puterile Centrale.
În luna martie s-a conturat evident soluţia de unire a Basarabiei cu România ca unică alternativă pentru Republica Democratică Moldovenească, mai ales că Rada ucraineană, care semnase pacea cu Puterile Centrale, făcea presiuni pentru anexarea unor părţi ale Basarabiei, precum Ţinutul Hotinului şi Cetatea Albă.
S-a decis ca Unirea să se facă în urma unei deliberări în Sfatul Ţării. În 27 martie 1918 s-a deschis şedinţa Sfatului Ţării pentru adoptarea Unirii. Au luat cuvântul preşedintele Ion Inculeţ şi prim-minstrul român Alexandru Marghiloman, ca reprezentant al guvernului român. Unirea se aprobă cu 86 de voturi pentru, 3 contra şi 36 abţineri.
Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România.
După 22 de ani, în anul 1940, efectele Unirii au fost anulate, când în urma pactului secret Ribbentrop-Molotov, Rusia sovietică a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.
💙💛❤
În 1928, la Chişinău a fost dezvelită statuia lui Ştefan cel Mare, lucrare a sculptorului basarabean Alexandru Plămădeală.
Urmând cursul sinuos şi tragic al istoriei, statuia a fost trimisă în “refugiu”, la Vaslui, în anul 1940, pentru a evita o întâlnire cu trupele bolşevice. La Vaslui, domnitorul s-a simţit ca acasă, că doar tot în Moldova ajunsese.
După ce ostaşii români au trecut Prutul, conform celebrului ordin, i-a urmat şi Ştefan care, în 1942, a fost reinstalat pe soclul său, la Chişinău.
Nici nu s-a uscat cimentul prea bine, că domnul Moldovei a trebuit să fie mutat din nou, în 1944. De data asta a ajuns într-un loc unde nu mai fusese niciodată – la Craiova.
Ruşii, care invadaseră şi anexaseră din nou Basarabia, au băgat de seamă că statuia domnitorului nu mai era la locul ei şi au tocmit iscoade care să afle unde se ascunde aceasta. Nu că le-ar fi păsat prea tare de Ştefan, dar acuzau lipsa unui “obiect de inventar” din patrimoniul provinciei recent reocupate. Iscoadele şi-au făcut datoria, iar Ştefan a fost găsit la reşedinţa sa conspirativă din Craiova, de unde a fost adus la locul de baştină, la Chişinău, unde a fost ascuns printre copacii din Parcul Central al oraşului.
Abia în anul 1990, Ştefan a ajuns pe locul şi pe soclul unde se găseşte încă şi astăzi, la intrarea în parcul, care acum îi poartă numele, din centrul Chişinăului.
💙💛❤
Unirea Basarabiei cu Țara Mamă rămâne o pagina de aur în istoria României, mult dragă sufletului nostru .
Glorie înaintaşilor noştri !
💙💛❤

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *